România este în criză energetică, dar puțini mai știu cine a fost în spatele dezastrului actual.
Totul a început în 2021, când Florin Cîțu și Cristian Ghinea negociau Planul Național de Redresare și Reziliență. În documentul susținut și de Klaus Iohannis, România își asuma închiderea centralelor pe cărbune. Angajamentul a fost luat fără ca alte capacități de producție să fie puse în loc, conform Realitatea PLUS.
Ghinea și Orban susțineau planul negociat cu Bruxelles-ul
În iunie 2021, Cristian Ghinea se declara convins că planul negociat cu reprezentanții Comisiei Europene urma să fie aprobat. „Sunt absolut convins că, la cât am muncit și la ce dialog intens am avut cu Comisia în perioada de dinaintea depunerii, planul va fi aprobat”, spunea fostul ministru al Fondurilor Europene. Cu o lună înainte, Ludovic Orban vorbea despre rezervele ridicate de oficialii europeni și despre nevoia unei argumentări mai bune. Fostul premier susținea însă că Ghinea a apărat forma PNRR propusă de România.
„În anumite puncte în care au existat rezerve la nivelul Comisiei, trebuie să îmbunătățim argumentația în susținerea proiectelor pe care noi le considerăm importante pentru România și care pot fi finanțate prin PNRR. Sunt convins că Ghinea a încercat să susțină PNRR așa cum noi l-am propus”, declara Ludovic Orban. Cristian Ghinea a vorbit ulterior despre discuția purtată cu Orban după o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis. Fostul ministru susținea atunci că nu exista niciun motiv de îngrijorare.
„Am avut o discuție cu domnul Orban după întâlnirea cu președintele, în care ne-am lămurit. L-am întrebat ce a vrut să spună. Orban a zis că a transmis presei că sunt discuții tehnice și că s-a muncit mult. Apreciez mult, nu este niciun motiv de îngrijorare. Să spunem că au fost unii foarte viteji în a propune niște chestiuni, iar când a fost vorba despre partea tehnică au dispărut din peisaj”, declara Cristian Ghinea.
Iohannis prezenta PNRR drept un plan vital pentru România
Klaus Iohannis susținea, în mai 2021, că România avea atât un plan coerent, cât și banii necesari pentru dezvoltare. Fostul președinte prezenta PNRR drept soluția prin care urmau să fie finanțate proiectele importante ale țării. „Avem nevoie și de un plan coerent, și de bani. Din fericire, le avem pe amândouă, datorită PNRR. Prin acest plan vom accesa bani pentru proiecte vitale dezvoltării României”, declara Klaus Iohannis.
Ghinea avertiza că schimbarea reformelor poate duce la pierderea banilor
În 2023, Cristian Ghinea explica faptul că România putea fi obligată să returneze bani dacă renunța la reformele și jaloanele acceptate prin PNRR. El oferea drept exemplu reforma pensiilor speciale și tranșa a treia din plan. Fostul ministru susținea că regulile fuseseră stabilite de la început. Potrivit acestuia, schimbarea unui jalon putea afecta întreaga tranșă din care făcea parte.
„Potrivit regulamentului european, odată ce Comisia acceptă un jalon ca fiind îndeplinit, eliberează banii prin tranșe. Dacă apar schimbări și se renunță la acea reformă, atunci statul trebuie să dea înapoi banii din tranșa respectivă. Ca să luăm exemplul reformei pensiilor speciale, care intră în tranșa a treia alături de alte jaloane, dacă jaloanele se schimbă, România trebuie să dea înapoi cei trei miliarde de euro pe care i-a primit în tranșa respectivă. Așa a fost făcut regulamentul de la început”, declara Cristian Ghinea.
Florin Cîțu acuza ulterior că România pierde bani
Florin Cîțu, premierul din perioada în care a fost negociat PNRR, critica în 2023 modul în care planul era pus în aplicare. El susținea că autoritățile nu ar fi interesate să obțină banii europeni și vorbea despre riscul unei noi îndatorări. Fostul premier considera ciudat faptul că se semnau în continuare contracte pentru proiectele din PNRR. Declarațiile sale veneau după ce România își asumase deja reformele și jaloanele negociate în timpul mandatului său.
„Vedem din ce în ce mai multe indicii că nu au niciun interes să ia banii. Este nevoie de bani, iar singura sursă este acordul cu FMI. Știm că pierdem bani. Ne îndatorăm copiii și nepoții? Asta este decizia, asta vor face. Este complicat. Ceea ce este ciudat este că, în continuare, se semnează contractele pentru PNRR”, declara Florin Cîțu.
