Pictura Catedralei Naționale va fi sfințită duminică de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, însoțiți un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.
Evenimentul, la care sunt așteptați peste o sută de mii de oameni, marchează Centenarul Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.
‘Iubim Biserica fiică a României și așteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile oficiale de la București, de anul viitor, dedicate centenarului ridicării la demnitatea patriarhală a Bisericii autocefale din România de către Patriarhia Ecumenică’, afirma, anul trecut, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, citat de Agenția Basilica a Patriarhiei Române.
Evenimentele legate de sfințirea picturii Catedralei Naționale, edificiu reprezentativ al spiritualității românești, vor avea loc după următorul program liturgic:
* începând cu ora 7:30 și până la ora 10:00 va fi săvârșită Slujba Sfintei Liturghii, la care vor participa trei ierarhi din Capitală și un sobor extins de preoți și diaconi
* de la ora 10:15 vor sosi la Catedrala Națională Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului
* slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale va începe la ora 10:30 și va dura până la ora 12:30. La această slujbă va participa și un sobor extins de ierarhi, 65 la număr, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei se va citi Actul de sfințire.
În timpul Sfintei Liturghii și al slujbei de sfințire a picturii Catedralei Naționale în interiorul edificiului vor avea acces numai invitații oficiali, în număr de 2.500, iar pe esplanada din fața Catedralei vor asista la slujbă numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară, în număr de peste 8.000 de persoane, care vor putea urmări slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces.
Ceilalți credincioși prezenți, atât din București, cât și din alte localități, vor putea urmări slujba din spațiul situat vizavi, în exteriorul ansamblului (gardului) Catedralei Naționale, pe alte ecrane montate pentru vizionarea slujbei.
După încheierea slujbei de sfințire a picturii Catedralei Naționale (la ora 12:30), accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei.
Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de duminică numai după ora 20:00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.
Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare, 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții, sfântul lăcaș urmând a fi deschis ‘zi și noapte’ până în ultima zi a lunii octombrie.
XXX
Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spațiul românesc a apărut imediat după dobândirea Independenței de stat, în urma războiului din 1877 – 1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din București nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toți cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, informează site-ul basilica.ro.
Primii intelectuali care au susținut ideea construirii în București a ‘Catedralei Mântuirii Neamului’, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru independența națiunii, au fost Mihai Eminescu și Ioan Slavici.
După proclamarea României ca regat, Regele Carol I a înaintat Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată pe 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750, promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 și publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menționa necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București.
Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările au fost tergiversate, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audiență la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piață a Unirii) care a fost sfințit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-al Doilea Război Mondial și apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.
Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naționale, în acest sens sfințind o cruce, în 5 februarie 1999, ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piața Unirii pe care îl sfințise anterior și Patriarhul Miron Cristea.
Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, în amintirea celor cinci biserici ‘răstignite’, dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche și Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor și Mihai Vodă) au fost translatate de regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.
Proiectul a fost asumat și de stat prin Legea 376/2007 care prevedea: ‘Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinație prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor, precum și de către autoritățile administrației publice locale’.
Slujba de așezare a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei Naționale pe terenul din Calea 13 Septembrie a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al șaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârșitul anului 2010 începând lucrările de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului.
Sfințirea altarului Catedralei Naționale a avut loc în 25 noiembrie 2018, Anul Centenar al Marii Uniri. În piciorul Sfintei Mese este așezată lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel.
