Adoptarea bugetului pe 2026 ar putea fi amânată. Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că este „foarte probabil” ca procedura să se prelungească și să fie finalizată abia în luna ianuarie.
Motivul acestei întârzieri probabile, conform premierului, este necesitatea elaborării unei legislații solide care să asigure un „buget predictibil”. În plus, șeful Executivului a menționat că este foarte probabil ca Guvernul săptămâna viitoare să își asume răspunderea pe pachetul de reformă ce vizează administrația locală și centrală.
Premierul Ilie Bolojan a avertizat luni, în cadrul unei declarații la Asociația Municipiilor din România (AMR), că adoptarea bugetului de stat pe 2026 ar putea fi amânată până în ianuarie. Motivul este necesitatea adoptării prealabile a „legislației necesare pentru un buget predictibil”.
Acest lucru înseamnă că, dacă bugetul nu este finalizat până la 1 ianuarie, instituțiile de stat vor trebui să funcționeze temporar cu o fracțiune de 1/12 din bugetul anului precedent.
Situația economică nu e tocmai bună
Bolojan a subliniat gravitatea situației financiare. Bugetul pe anul curent se va închide cu un deficit de 8,4%, cu angajamentul de a-l reduce la un nivel cât mai aproape de 6% anul viitor. Deficitul este accentuat de creșterea accelerată a împrumuturilor din ultimii cinci ani, datoria ajungând la peste 200 de miliarde de euro. Premierul a menționat că jumătate din deficitul bugetar este reprezentat de costul dobânzilor la aceste împrumuturi.
Din cauza marjei reduse de mișcare în buget, Bolojan și-a exprimat speranța că, începând de anul viitor, impozitele la persoanele fizice pe proprietăți și mașini vor crește.
Reforma administrației
Referitor la reformă, premierul a anunțat că, după o lungă perioadă de negocieri, s-a ajuns la un acord de principiu pe pachetul de reformă în administrația locală și centrală.
Este „foarte posibil” ca Guvernul să inițieze săptămâna viitoare procedura de angajare a răspunderii pe acest pachet.
Propunerea vizează o reducere a cheltuielilor cu 10% în administrația locală, având ca bază de calcul grila stabilită prin Ordonanța 63.
