Într-un context tensionat, marcat de războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și instabilitatea persistentă din Africa de Nord, Germania a decis să reactiveze controalele la frontierele interne ale spațiului Schengen.
O măsură care, în urmă cu un deceniu, părea greu de imaginat devine acum realitate: suspendarea temporară a liberei circulații.
Autoritățile de la Berlin invocă presiunea migraționistă crescută și faptul că, potrivit datelor oficiale, mii de persoane încearcă zilnic să intre ilegal în Uniunea Europeană. În practică, decizia înseamnă verificări și măsuri de urgență la toate cele nouă frontiere terestre ale Germaniei – cu Polonia, Republica Cehă, Austria, Elveția, Franța, Luxemburg, Belgia, Olanda și Danemarca.
Ce presupune suspendarea Acordului Schengen
Acordul Schengen a fost semnat în 1985, în orașul Schengen din Luxemburg, și are ca obiectiv eliminarea controalelor la frontierele interne dintre statele membre. În prezent, spațiul Schengen include 29 de țări europene și permite circulația fără prezentarea pașaportului la granițele interne.
Totuși, tratatul prevede posibilitatea reintroducerii temporare a controalelor în situații excepționale. Germania a mai recurs la această opțiune în trecut, iar acum a decis din nou să suspende aplicarea deplină a regulilor privind libera circulație.
Guvernul federal a anunțat că măsurile de urgență vor rămâne în vigoare cel puțin până în septembrie 2026.
Controale extinse la toate cele nouă frontiere
Ministerul german de Interne a prelungit oficial controalele de urgență, care inițial ar fi trebuit să expire la 15 martie 2026. Ministrul federal de interne, Alexander Dobrindt, a transmis deja o notificare Comisiei Europene pentru extinderea perioadei de aplicare.
Potrivit informațiilor apărute în presa germană, verificările vor continua cel puțin până în septembrie 2026, cu șase luni peste termenul anunțat anterior.
Măsurile acoperă toate frontierele terestre ale Germaniei, ceea ce înseamnă că traficul rutier și feroviar către și dinspre Polonia, Republica Cehă, Austria, Elveția, Franța, Luxemburg, Belgia, Olanda și Danemarca va fi supus unor controale sporite.
„Noua ordine” în politica de migrație
Într-un interviu acordat publicației Bild, ministrul de interne Alexander Dobrindt a descris aceste măsuri drept parte a unei „noi ordini” în politica germană privind migrația.
Pe site-ul ministerului se precizează:
„La scurt timp după preluarea mandatului, ministrul Dobrindt a ordonat înăsprirea controalelor și verificărilor la toate cele nouă frontiere interne ale Germaniei cu țările vecine. Scopul acestor măsuri este de a asigura stabilitatea politică și socială pe termen lung în Germania și de a lua măsuri decisive împotriva traficanților de persoane și a celor care introduc ilegal de persoane”.
Decizia are, așadar, o componentă clară de securitate, dar și una politică, în contextul dezbaterilor tot mai intense privind migrația în Germania.
Ce trebuie să știe călătorii
Reluarea controalelor înseamnă timpi de așteptare mai mari la punctele de trecere a frontierei. Autoritățile avertizează că în weekenduri și în orele de vârf se pot forma cozi de câțiva kilometri.
Verificările nu sunt limitate strict la linia de frontieră. Polițiștii pot efectua controale în zona de graniță, pe o rază de până la 30 de kilometri în interiorul teritoriului german.
Inspecțiile sunt realizate de Poliția Federală Germană (Bundespolizei), uneori cu sprijinul autorităților vamale. În timpul controalelor, ofițerii:
– verifică documentele de identitate ale șoferului și pasagerilor – pașaport sau carte de identitate,
– controlează autenticitatea actelor și datele în sistemele de căutare,
– inspectează vehiculul și încărcătura pentru a identifica eventuale bunuri ilegale,
– adresează întrebări privind scopul și durata șederii în Germania.
Autoritățile subliniază că verificările pot include oprirea vehiculului și controlul portbagajului, nu doar o simplă examinare a documentelor.
Decizia Germaniei marchează o nouă etapă în gestionarea frontierelor interne ale spațiului Schengen și reflectă presiunea tot mai mare exercitată asupra statelor europene în contextul crizelor regionale suprapuse.
