Ziarul american New York Time a publicat, miercuri, o amplă investigație despre un ”posibil conflict de interese” în care s-ar fi aflat Hunter Biden, fiul fostului președinte Joe Biden. NY Times a scris despre afacerea între Hunter Biden, mogulul condamnat Puiu Popoviciu și o firmă chineză de stat ce avea ca țintă terenul din jurul Ambasadei SUA la București.
În paralel cu afacerea în care era acționar, Hunter Biden era și consilier/avocat al lui Popoviciu, pe care încerca să îl scape de condamnarea pentru corupție. Totul, pe fondul campaniei anticorupție a lui Joe Biden.
În timp ce tatăl său, Joe Biden, era vicepreședinte al Statelor Unite, Hunter Biden și-a construit o rețea de contacte în Europa de Est care avea să ducă, câțiva ani mai târziu, la o propunere controversată: vânzarea terenurilor din jurul ambasadei americane din București către un consorțiu ce includea o companie chineză cu legături de stat, arată ancheta.
Potrivit documentelor și mărturiilor analizate de The New York Times, Hunter Biden a fost implicat în acest proiect din două direcții: ca om de afaceri, printr-o firmă care intenționa să dețină terenurile, și ca avocat, reprezentându-l pe omul de afaceri român Gabriel Popoviciu, acuzat de corupție într-un dosar legat chiar de acele terenuri.
Hunter recunoștea în corespondența internă că situația reprezenta „o mlaștină etică”, deoarece combina interese de afaceri și activitate juridică într-un context sensibil.
Proiectul s-a conturat după 2016, când Joe Biden nu mai era vicepreședinte, dar relațiile lui Hunter cu mediul românesc erau deja consolidate. În centrul lor se afla Puiu Popoviciu, dezvoltatorul care construise ansamblul comercial și rezidențial Băneasa — pe terenuri pe care funcționează și Ambasada SUA. Popoviciu era judecat pentru fapte de corupție legate de dobândirea de la statul român a respectivului teren.
Hunter Biden și partenerii săi americani (inclusiv unchiul său, James Biden) au discutat cu Popoviciu și cu compania chineză CEFC China Energy o investiție estimată între 300 și 500 de milioane de dolari, care ar fi presupus formarea unui joint-venture. Documentele arată că CEFC urma să dețină până la 47,5% din proiect — ceea ce ridica riscul ca o entitate apropiată Beijingului să obțină control parțial asupra terenurilor adiacente ambasadei SUA.
