Noua instituție financiară menită să finanțeze industria de apărare a aliaților occidentali, proiect la care România a aderat oficial în vară, se confruntă cu dificultăți serioase în atragerea capitalului necesar. Deși obiectivul declarat este de aproximativ 100 de miliarde de euro, angajamentele adunate până acum abia depășesc 5 miliarde de euro, în condițiile în care state importante precum Germania și Marea Britanie rămân în afara proiectului.
Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), inițiativă coordonată de Canada, își propune să devină un instrument financiar multilateral capabil să ofere împrumuturi ieftine pentru proiecte de reînarmare. Ideea a fost lansată de premierul canadian Mark Carney, care dorește ca statele aliate să își consolideze rapid capacitățile militare într-un context geopolitic tensionat.
România a devenit membru fondator al DSRB pe 7 iulie 2026, la Summitul NATO de la Ankara, alături de alte opt state: Canada, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, Turcia și Ucraina. Președintele Nicușor Dan a anunțat decizia printr-o postare pe Facebook, precizând că țara noastră va găzdui unul dintre birourile regionale ale viitoarei bănci.
„Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii”, a transmis șeful statului.
Ținta ambițioasă, rezultatele modeste
Potrivit unor surse citate de agenția Reuters, DSRB urmărește să strângă circa 20 de miliarde de euro capital vărsat, la care s-ar adăuga alte 80 de miliarde de euro disponibile pentru finanțare rapidă în caz de nevoie. Până în această lună, însă, angajamentele ferme se ridică la doar aproximativ 5 miliarde de euro — o fracțiune din suma vizată.
Absența marilor puteri europene ridică întrebări legate de credibilitatea financiară a proiectului. Fără sprijinul unor economii solide precum Germania sau Marea Britanie, analiștii avertizează că DSRB ar putea întâmpina dificultăți în obținerea ratingului AAA, esențial pentru a putea oferi finanțare la costuri competitive.
„Pentru a face o impresie bună agențiilor de rating, ar trebui să participe mai multe guverne importante”, a explicat William Perraudin, director general al firmei de consultanță Risk Control.
De ce ezită Berlinul și Londra
Ministerul german de Finanțe a precizat că poziția sa nu s-a schimbat: Germania participă doar ca observator și analizează în continuare oportunitatea aderării. Marea Britanie, la rândul ei, a refuzat până acum implicarea directă, invocând un raport nefavorabil între costuri și beneficii.
Totuși, discuțiile continuă. Noul premier britanic, Andy Burnham, a abordat subiectul DSRB atât cu Mark Carney, cât și cu premierul luxemburghez Luc Frieden. Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a numit proiectul „un mecanism foarte interesant și inovator”, sugerând că nu îl vede drept concurent pentru inițiativa multilaterală britanică aflată deja în dezvoltare alături de Olanda, Finlanda și Polonia, conform Reuters.
Analiștii spun că o eventuală aderare a Marii Britanii ar putea influența decizia Germaniei. „Aderarea Marii Britanii ar exercita presiuni asupra industriei germane pentru ca aceasta să determine guvernul german să se alăture”, a apreciat Linus Terhorst, cercetător la institutul britanic RUSI.
Suprapuneri cu alte programe europene
Unul dintre obstacolele semnalate de persoane implicate în negocieri este riscul ca DSRB să se suprapună cu alte mecanisme deja existente, precum programul european SAFE (150 de miliarde de euro, lansat în 2025) sau mecanismul multilateral de apărare dezvoltat de Marea Britanie.
Fondatorul proiectului, Rob Murray, respinge însă ideea unei concurențe directe, subliniind că DSRB ar oferi un cadru de finanțare mai stabil pe termen lung decât programele existente și că ar putea colabora cu orice inițiativă similară.
Planuri pentru toamnă
Reprezentanții Canadei rămân optimiști. Isabelle Hudon, negociatorul principal al țării pentru acest proiect, a declarat că semnarea actului constitutiv al băncii este programată pentru toamna acestui an, chiar dacă negocierile cu potențiali membri continuă. Statelor mari li s-ar cere o contribuție inițială de aproximativ 1 miliard de euro, sumă care ar putea fi eșalonată pe trei ani.
Circa 12 instituții financiare internaționale, printre care JPMorgan și Deutsche Bank, s-au implicat deja în structurarea proiectului, oferind servicii de consultanță estimate la 10 milioane de dolari, în speranța unor comisioane viitoare din finanțările derulate prin DSRB.
