Statisticile transmise de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) arată că programele europene destinate reabilitării termice a clădirilor publice au adus rezultate peste estimările inițiale.
Este vorba despre cele două mecanisme de finanțare din PNRR — Valul Renovării (Componenta 5) și Fondul Local (Componenta 10) — prin care statul român a susținut lucrări de izolare termică și consolidare structurală la spitale, școli și alte instituții publice.
Potrivit datelor oficiale, la Componenta 5 obiectivul fixat era de 1.375.231 metri pătrați renovați. Suprafața raportată de beneficiari în platforma dedicată a ajuns însă la 1.907.482 mp, cu aproape 39% mai mult decât ținta asumată inițial. Pe Componenta 10, diferența e mai mică, dar tot pozitivă: față de un obiectiv de 1.067.108,66 mp, s-au raportat 1.120.713,39 mp lucrați, adică un plus de circa 10%.
Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că cifrele urmează încă un proces de verificare a documentațiilor, însă confirmă amploarea investițiilor din comunitățile locale.
„Astăzi avem clădiri publice, precum spitale sau şcoli cu o eficienţă energetică mai bună, consum redus pentru familiile din aceste blocuri de locuinţe, dar şi bani publici economisiţi în cazul facturilor de energie a clădirilor publice renovate. Clădirile care au trecut prin lucrări aprofundate sunt mai sigure din punct de vedere seismic”, a spus ministrul.
De ce contează renovarea aprofundată
Sectorul construcțiilor generează circa 40% din emisiile de CO₂ la nivel european, motiv pentru care Comisia Europeană a inclus reabilitarea termică a clădirilor printre pilonii centrali ai tranziției energetice. Valul Renovării a fost conceput exact pentru a răspunde acestei provocări, iar în cazul României programul a inclus și lucrări de consolidare seismică, alături de eficientizarea energetică — o combinație unică față de restul statelor membre.
MDLPA a finanțat trei tipuri de intervenții: renovări moderate, aprofundate și integrate. Ultima variantă, cea integrată, îmbină lucrările de eficientizare energetică cu cele de consolidare structurală, reducând simultan consumul energetic, costurile cu utilitățile și riscurile seismice.
Ce spune Curtea de Conturi Europeană
Un raport special al Curții de Conturi Europene (nr. 20/2026), publicat marți și dedicat investițiilor PNRR pentru eficiența energetică a locuințelor, confirmă poziția distinctă a României.
Documentul arată că, dintre cele 27 de state membre, România a fost singura țară care a legat o măsură din PNRR de o țintă explicită de renovare aprofundată — în timp ce auditorii europeni observă că, la nivel general, acest tip de intervenție nu a fost suficient prioritizat în mecanismul PNRR.
Diferența dintre cele două tipuri de renovare este semnificativă: renovarea moderată, aplicată de majoritatea statelor UE, reduce emisiile de CO₂ cu 30-60%, în timp ce renovarea aprofundată — opțiunea aleasă de România — duce la o scădere de peste 60%.
Potrivit raportului, componenta de renovare integrată a fost negociată special de partea română în timpul unui mandat precedent al actualului ministru, pentru a include, pe lângă eficientizarea energetică, și lucrări de consolidare seismică a clădirilor.
