Fostul ministru a explicat că la Torrejon, în Spania, funcționează un Centru de Operații Aeriene Combinate al NATO, care coordonează operațiunile de apărare aeriană în zona sudică a Alianței, inclusiv în aria de responsabilitate care se întinde până în România. Centrul are rolul de a planifica, coordona, supraveghea și analiza operațiunile de apărare aeriană cu mijloacele puse la dispoziție de statele aliate.
Cristian Diaconescu avertizează că România trebuie să se pregătească pentru noi incidente cu drone și susține că reacția militară rapidă depinde, în final, de autoritățile naționale. Fostul ministru de Externe afirmă că NATO poate furniza alerte în timp real, însă decizia privind angajarea militară este luată la nivel național.
Diaconescu: „În primul minut suntem conștienți că noi trebuie să ne apărăm”
Potrivit lui Diaconescu, structurile aliate pot transmite avertizări în timp real atunci când detectează drone sau aeronave rusești în apropierea spațiului aerian NATO. Totuși, el a subliniat că măsura concretă, inclusiv folosirea armamentului, se stabilește împreună cu autoritățile statului vizat.
Diaconescu consideră că orice pătrundere neautorizată realizată cu „un instrumentar de război” trebuie tratată ca un act cu potențial agresiv, inclusiv prin evaluarea capacității dronei de a transmite informații. El a precizat că nu vorbește despre un atac direct asupra României, dar avertizează că țara poate fi vizată „pe alte paliere” și într-o strategie pe termen lung.
În acest context, fostul ministru a invocat modelul Poloniei și Finlandei, state aflate, la rândul lor, într-o zonă de risc ridicat. El a spus că alianțele și cooperarea europeană sunt esențiale, însă apărarea imediată trebuie să se bazeze pe capacitățile naționale.
Eu cred că da (n.r. vor mai urma incidente ca cel de astăzi), înainte însă de acest aspect, haideți să lămurim ce înseamnă, până la urmă, reacția în legătură cu acest subiect, pentru că văd că se discută mai puțin, și acest lucru pentru că nu instituțiile nu fac informările necesare.
La Torrejon, în Spania, există un centru de operații aeriene combinate, se numește, ei practic integrează toate datele de la sistemele de radar aliate și emit avertizări imediate, inclusiv pe flancul estic, atunci când detectează drone, avioane ale Federației Ruse în proximitatea spațiului aerian, etc. Comanda când este suspect acest zbor, așa cum s-a întâmplat, și nu de puține ori în țara noastră, când intră în spațiul aerian suveran al unui stat NATO, aparține tot lor. Ei decid decolarea de urgență. În ceea ce privește însă coordonarea și angajarea combatantă, în mod evident, aici se face în colaborare cu autoritățile statului, care sunt suverane din această perspectivă.
Deci, au avut instituțional toată alertele posibile din partea alianței nord-atlantice, în timp real, fără îndoială, și cu date privind posibilitatea parcurgerii unor traiectorii în legătură cu aceste drone, structurile alianței nord-atlantice, radarele NATO sunt foarte sofisticate din acest punct de vedere. Acțiunea în sine, evident, depinde de suveranitatea statului și de capacitățile pe care le are.
De principiu, orice pătrundere de acest fel evident neautorizată, folosindu-se un instrumentar de război, are mai multe scopuri. Și, în mod evident, se analizează cum s-a întâmplat, de altfel, și până acum, reacțiile și interne și internaționale, atât din punct de vedere militar, deci de apărare, dar și din punct de vedere politic, strategic, în legătură cu ceea ce se întâmplă după ce această dronă este doborâtă. Dacă a avut capabilități de transmitere a unor date la distanță, în mod sigur a făcut acest lucru. O rațiune de tip agresiv este clar că trebuie să fi existat. Nu cred că se pune problema atacării României, dar cred că se pune problema atacării României pe alte paliere și în ideea unui dosar cu termen lung.
Alianța nord-atlantică, da, chiar ne apără până la frontieră. Informații, sesizare în timp real, etc. Modul în care tu, național, reacționezi, asta ține de tine și de cooperarea pe care o ai. Sunt 5 proiecte, de exemplu, finanțate cu peste 300 de milioane de euro, aprobate de europeni acum, în luna iulie.
Nu știu în ce măsură avem dezvoltări din această perspectivă, dar pot să vă spun din experiența altor state care sunt tot într-o zonă de amenințare ridicată, precum Finlanda sau Polonia, ei spun un lucru: cooperăm înăuntrul Uniunii Europene, cooperăm în alianța nord-atlantică, inclusiv prin grupuri regionale, dar în primul minut suntem conștienți că noi trebuie să ne apărăm. În primul minut, creștem capabilitățile naționale pentru o reacție rapidă. După care vedem cum vor evolua lucrurile.
Dar în primele ore ale unei posibile agresiuni, ne revine nouă și suntem conștienți de acest lucru, și o spun și politic ei, o spun și în reuniuni internaționale, și formal, și informal, știm că trebuie să ne creștem capabilitățile pe anumite direcții de reacție, în așa fel încât să descurajăm, e foarte important acest lucru, dar evident să ne și apărăm.
În mod normal, fiind parteneri în acest război defensiv legat de agresiunea Federației Ruse, ar trebui să existe toate mecanismele de cooperare active 7 cu 24. Încă o dată o spun: așa cum se întâmplă în celelalte state din flancul estic. Ceea ce este extrem de important, cel puțin după părerea mea, e să vedem legat de cazurile pe care dumneavoastră le-ați menționat, câteva note comune: în primul rând, toate se referă la situații în jurul Mării Negre sau în legătură cu Marea Neagră.
Se referă în egală măsură, iată, la escaladarea geografică a profunzimii în care apar aceste evenimente. În legătură cu blocul de la Galați, trebuie să fac o subliniere: am văzut că a fost destul de eludată această problemă. Pentru prima oară, din 1949, de când a apărut tratatul de la Washington, instrumentul fundamental al alianței nord-atlantice, doi cetățeni NATO au fost loviți în cadrul în condițiile unei agresiuni din afara spațiului NATO. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva.
Sigur, există interese tactice, politice, de tot felul. Pentru a minimaliza. Dar cu o singură excepție: a noastră, a României. Eventual, escaladarea politico-diplomatică, inclusiv în ceea ce privește alerta partenerilor noștri, după părerea mea, este obligatorie. Lăsați să ia ei măsurile necesare în legătură cu România ca să calmeze autoritățile de la București.
Nu, decizia se convine cu autoritățile locale. Celelalte, privind alerta, într-adevăr, centrul de la Torrejon transmite elementele necesare. Dar decizia efectivă, când și cum se execută, acțiunea militară a trage sau alte formule, dacă ai dotările necesare, se ia această decizie de autoritățile naționale cele militare.
